Screeningul cervical - CSD Clinic

Screeningul cervical este cea mai răspândită metodă în lume de diagnosticare citologică şi profilaxie a cancerului colului uterin. Anual milioanele de femei din diferite ţări ale lumii trec testul PAP (testul Papanicolaou) pentru a fi încrezute de propria sănătate. Valoarea acestui test simplu dar strict necesar pentru sănătatea femeii constă în faptul că el nu numai că oferă informaţia precisă despre modificările minime ale sănătăţii, dar şi serveşte drept bază pentru medic pentru a administra remediile eficiente de tratament sau profilaxie a cancerului colului uterin testate de timp şi experienţă reuşită.

Din istoria screeningului PAP

Programele screeningului PAP se diferă în diferite ţări ale lumii, ca şi eficienţa lor. Noi am decis să adoptăm programul de screening PAP utilizat în ţara de origine a testului PAP – SUA, care posedă cea mai vastă experienţă şi care a realizat cele mai mari succese în acest domeniu

În mai multe ţări dezvoltate ale lumii secolul XX a fost marcat de o scădere semnificativă a mortalităţii cauzate de cancerul colului uterin. Aceste schimbări au fost direct cauzate de introducerea testului Papanicolaou. În anii 30 ai secolului trecut, la începutul screeningului PAP cancerul colului uterin a fost cea mai larg răspândită cauză oncologică de mortalitate a femeilor în SUA.

SCREENINGUL CERVICAL 1

În prezent testul PAP este o componentă obligatorie a tuturor programelor eficiente de luptă cu cancerul. Ideea creării şi implementării screeningului PAP în practică aparţine anatomistului american de origine greacă, citologului Institutului de Citologie din Chicago, George N. Papanicolaou. În anul 1928 el a formulat o ipoteză că celulele maligne din cervix se conţin şi pot fi determinate în eliminările vaginale. Ulterior, după ce a efectuat mai multe studii citologice şi clinice împreună cu ginecologul Herbert Traut, G. Papanicolaou a publicat descrierea detaliată a modificărilor preinvazive a epiteliului colului uterin. Atunci patologii şi specialiştii clinici au abordat lucrarea lui Papanicolaou cu scepticism, deoarece concluziile lui erau prea senzaţionale. Dar deja în anul 1940 metoda lui Papanicolaou şi eficienţa ei au fost recunoscute de comunitatea medicală din SUA.

SCREENINGUL CERVICAL 2

Ginecologul canadian Ernest Eyree a propus de a obţine materialul pentru cercetare nemijlocit din cervixul uterin, dar nu a utiliza pentru analiză eliminările vaginale prelevate cu pipeta, cum s-a propus iniţial de Papanicolaou. Probele nemijlocit de pe cervix conţineau celule nemodificate şi nu aveau alte adaosuri informative, spre deosebire de mucusul vaginal. Ideea de a utiliza spatula din lemn şi forma acesteia, care asigură prezenţa în preparat a celulelor de ectocervix, a zonei de tranziţie şi a endocervixului la fel îi aparţine lui Ernest Eyre. În cinstea lui spatula acum îi poartă numele. Astfel, în anii 40 ai secolului trecut testul Papanicolaou a fost recunoscut ca un test ideal de screening pentru depistarea modificărilor epiteliale preinvazive care în condiţiile unui tratament corespunzător nu se vor dezvolta în cancer invaziv.

Programul de screening PAP

Asociaţia Oncologică Americană recomandă:

Screeningul PAP urmează a fi început peste 3 ani de la începutul relaţiilor sexuale, dar nu mai târziu de vârsta de 21 ani. Până la vârsta de 30 ani screeningul PAP se va efectua anual. La atingerea vârstei de 30 ani la femeile cu cel puţin 3 rezultate PAP bune în serie frecvenţa testelor PAP poate fi redusă până la 1 în fiecare 2 ani, sau 1 test PAP + analiza la VPU în fiecare 3 ani. După atingerea vârstei de 65 ani şi cel puţin 3 teste PAP în serie, la femeile fără devieri ginecologice în ultimii 10 ani testul PAP poate să nu mai fie efectuat. Femeile după histerectomie totală pot termina screeningul cu testul PAP (cu excepţia femeilor cu cancerul colului uterin CIN 2, 3 sau DES în anamneză). Femeile cu anamneze complicate (cancerul colului uterin, DES uterin intern) şi cele cu stări imunodeficitare (după transplantarea organelor, chimioterapie, administrarea corticosteroizilor, statutul HIV-pozitiv) sunt supuse unui screening mai intens.

Pentru a obţine informaţie suplimentară vă rugăm să consultaţi broşura noastră.

SCREENINGUL CERVICAL 3

SCREENINGUL CERVICAL 4

Interpretarea rezultatelor testului PAP. Sistemul Bethesda

Pentru o interpretare corespunzătoare a rezultatelor testului PAP se utilizează sistemul Bethesda – aceasta este clasificarea americană a stării mucoasei cervixului uterin elaborată în decembrie 1988 de către un grup numeros de experţi cu experienţă în citologie, histopatologie şi ginecologie clinică. De atunci mii de specialişti participă la discutarea şi îmbunătăţirea acestei clasificări. Sistemul Bethesda în starea lui actuală reprezintă o versiune perfectă care permite citologilor şi ginecologilor de a înţelege clar starea pacientei. Mai mult ca atât, Asociaţia Oncologilor din America a elaborat şi a aprobat tactica pentru diferite categorii de clasificare Bethesda. Acest fapt a permis de a unifica şi de a optimiza abordările clinice pentru fiecare pacient. Anume această experienţă a colegilor americani noi o utilizăm în practica noastră la efectuarea testului PAP.

Clasificarea conform Sistemului Bethesda:

NILМ	Negativ la afecţiuni intraepiteliale şi neoplazie	Starea normală a epiteliului scuamos care corespunde vârstei şi stării femeii (sarcina, starea după naştere, menopauza, vârsta pubertană, administrarea preparatelor hormonale, spirala endouterină), fără modificări vizibile ale epiteliului, cu suspiciuni displastice. Această categorie include modificările inflamatorii şi modificările reactive ale epiteliului scuamos apărute în urma acţiunii agenţilor bacterieni, fungici sau a viruşilor (virusului H. Simplex). La această categorie se referă şi deplasarea florei bacteriene înspre vaginoză.
АSС – US	Celule scuamoase atipice de caracter nedeterminat	Modificările epiteliului scuamos care nu pot fi asociate cu procesul inflamator sau acţiunea factorilor descrişi mai sus, dar nu corespund întocmai tabloului clinic al procesului displastic. Această categorie se referă la modificările inverse, probabil, cauzate de infecţia cu virusul de papilom uman.
LSIL	Afecţiuni scuamoase intraepiteliale de grad redus	Modificări de epiteliul scuamos cu semne de displazie uşoară. Această categorie se referă la modificările reverse cauzate de infecţia cu virusul de papilom uman.
АSС – Н	Celule scuamoase atipice, nu pot fi excluse afecţiunile scuamoase intraepiteliale de grad înalt	Modificările epitelului scuamos de semnificaţie nedeterminată, când nu poate fi exclusă displazia gravă. Această categorie se referă la modificările ireversibile cauzate de impactul infecţiei cu virusul de papilom uman şi necesită o tactică radicală de tratament.
НSIL	Afecţiuni scuamoase intraepiteliale de grad înalt	Modificările epiteliului scuamos de grad sever. La această categorie se referă displaziile grave şi carcinomul in situ. Acestea sunt nişte stări ireversibile care necesită intervenţie chirurgicală, volumul acestei intervenţii se stabileşte pe baza concluziei histologice.

© CSD Clinic. All rights reserved.