Diagnostica modernă a bolilor oncologice este imposibilă fără utilizarea metodelor molecular-genetice. Istoric cele două sfere principale de utilizare a acestor metode sunt diagnostica şi teranostica.

Diagnostica înseamnă procesul de stabilire a diagnozei, adică formularea concluziei privind natura bolii şi starea pacientului exprimată în terminologia medicală stabilită.

La momentul actual este descris un număr impunător de unităţi nozologice care în pofida structurii morfologice similare şi imunofenotipului similar au diferite tactici de tratament, iar diagnoza diferenţiată poate fi stabilită doar prin depistarea modificărilor genetice specifice (translocării sau mutaţiei).

În oncologie cel mai larg testele diagnostice molecular-biologice sunt utilizate în oncohematologie şi diagnosticarea sarcoamelor.

Posibilităţile de diagnosticare:

  • Determinarea clonalităţii genelor imunoglobulinelor şi receptorilor T-celulari pentru diagnosticarea diferenţiată a proceselor limfoproliferative benigne şi maligne;

  • depistarea translocărilor specifice (CMYC, IGH, CCND1, BCL2, BCL6, MALT1, etc.) pentru diagnosticarea diferenţială a limfoamelor B-celulare în cazuri de diagnosticare dificilă;

  • depistarea translocărilor specifice (EWRS, FLI1, SYT, FOXO1, DDIT3, etc.) pentru confirmarea diferitor tipuri de sarcoame;

  • diagnosticarea diferenţiată a nevusului Spitz şi a melanomului prin metoda FISH;

  • un şir larg de alte teste pentru precizarea diferitor diagnoze.

Arsenalul Laboratorului patomorfologic «CSD Health Care» conţine un şir impunător de studii molecular-genetice care permit stabilirea diagnozei în cele mai grave cazuri. Determinarea oportunităţii de aplicare a unor sau altor teste adese ori prezintă dificultăţi chiar şi pentru specialiştii de calificare înaltă din domeniile asociate (chirurgi, chimioterapeuţi, patomorfologi). Colaboratorii secţiei de patologie moleculară şi genetică vă vor ajuta la determinarea necesităţii de efectuare a testului şi la alegerea testului optim în fiecare caz concret.

Teranostica înseamnă determinarea sensibilităţii tumorii la anumite medicamente prin determinarea modificărilor genetice (mutaţiei, translocării, deleţiei, amplificării) sau epigenetice (gradului de metilare, expresie) în celulele tumorale.

Teranostica a intrat în medicină cu apariţia preparatelor target. Terapia target blochează creşterea celulelor canceroase prin intervenirea în mecanismul de acţiune al moleculelor specifice target (ţintă) necesare pentru cancerogeneza şi creşterea tumorii, ci nu doar prin obstrucţionarea reproducerii tuturor celulelor care se reproduc activ (de exemplu, ca în cazul chimioterapiei tradiţionale). Terapia target este mult mai eficientă şi mai sigură comparativ cu chimioterapia clasică, dar funcţionează numai în cazul în care există o «ţintă» pentru ea.

Administrarea preparatelor target este standardul de prima linie în terapia unui şir de boli oncologice, corespunzător standardele internaţionale de diagnosticare a acestor boli includ cercetările moleculare pentru determinarea pacienţilor pentru care aşa o terapie va fi eficientă.

Posibilităţile teranostice:

Cancerul non-parvicelular al plămânilor (CNPP)

Aprobat pentru aplicare în practica clinică:

  • depistarea mutaţiilor EGFR în tumoare (sensibilitatea la terapia anti-EGFR);

  • depistarea mutaţiilor EGFR în ADN-ul tumoral circulant în sângele (controlul eficienţei şi stabilirea rezistenţei secundare (mutaţia T790M) la terapia anti-EGFR);

  • depistarea mutaţiilor KRAS (rezistenţa la terapia anti- EGFR);

  • depistarea translocării genelor ALK şi ROS1 (sensibilitatea la ALK-inhibitori);

  • determinarea nivelului de expresie a PD-L1 (sensibilitatea la terapia anti-PD1/PD-L1).

Aplicaţiile Off-label în practica clinică, studiile clinice:

  • depistarea amplificării C-MET (sensibilitatea la ALK- şi MET-inhibitori);

  • depistarea translocării RET (sensibilitatea la ALK-inhibitori);

  • depistarea mutaţiilor BRAF V600 (sensibilitatea la BRAF-inhibitori);

  • depistarea amplificării Her2/neu (sensibilitatea la terapiile anti-Her2).

Cancerul colorectal

  • depistarea mutaţiilor KRAS, NRAS, BRAF (sensibilitatea la terapia anti-EGFR).

Melanomul

  • depistarea mutaţiilor BRAF V600 (sensibilitatea la BRAF-inhibitori);

  • depistarea mutaţiilor C-KIT în melanoamele mucoase şi acrale (sensibilitatea la C-KIT-inhibitori);

  • determinarea nivelului de metilare a promotorului genului MGMT (sensibilitatea la preparatele de alchilare, de exemplu, la dacarbazina).

Tumoarea stromală gastrointestinală (GIST)

  • depistarea mutaţiilor С-KIT şi PDGFRα (sensibilitatea la C-KIT-inhibitori);

  • depistarea mutaţiilor SDHB, SDHC, SDHD.

Glioblastomurile şi astrocitomurile anaplastice

  • determinarea nivelului de metilare a promotorului genei MGMT (sensibilitatea la preparatele de alchilare, de exemplu, la temozolamid);

  • determinarea co-deleţiei 1р36 şi 19q13 (sensibilitatea la terapia după schema PCV);

  • depistarea mutaţiilor în genele IDH1 şi IDH2 (marcherul de prognoză bună).